După aproape un an de declinări, argumente și note scrise, Curtea de Apel Constanța a pronunțat o soluție de mare importanță și eficiență în domeniul achizițiilor publice și al contenciosului administrativ.
În concret, s-a stabilit că litigiile ce vizează contractele ce derivă sau care se află în legătură cu un contract de achiziție publică, nu sunt supuse Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice și nici Legii 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică.
În speța noastră au existat divergențe cu privire la legalitatea contractului de asociere încheiat între participanții la licitația publică, liderul de asociere fiind acuzat de fraudarea documentelor licitației publice, sens în care am solicitat pe calea Ordonanței Președințiale suspendarea efectelor contractului de asociere și ale pretinsei împuterniciri ce a stat la baza încheierii acestui contract.
Judecătoria Constanța a apreciat prin Încheierea de declinare din 11.09.2024 că „deşi se solicită suspendarea efectelor juridice ale împuternicirii olografe şi ale contractului de asociere în participațiune, acestea sunt intrinsec legate de contractul de achiziţie atribuit, neputând fi avute în vedere in abstracto, ci din contră, vor fi avute în vedere din perspectiva efectelor pe care le-ar produce suspendarea acestora, cu precădere în ceea ce priveşte contractul de achiziţie atribuit. (…)”
De asemenea, instanța a apreciat că „se solicită suspendarea efectelor juridice ale împuternicirii olografe, precum şi ale contractului de asociere în participaţiune, efecte care privesc de fapt chiar contractul de achiziţie publică, vizând însăşi esenţa acestuia, respectiv demararea lucrărilor şi execuţia acestora, ori aceste aspecte ţin de executarea contractului şi, astfel cum s-a redat mai sus, dispoziţiile art. 53 din Legea nr. 101/2016 prevăd că aceste litigii intră în sfera de competenţă a secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante sau în circumscripția căruia are sediul social/domiciliul reclamantul.”
Cu alte cuvinte, instanța de fond a susținut că orice act juridic civil care are legătură cu un contract de achiziție publică ar viza executarea contractului de achiziție însăși (suspendarea acestuia în cazul nostru), fiind necesar ca litigiul să fie supus legii contenciosului administrativ.
Efectele juridice ar fi putut să fie devastatoare pentru simplii comercianți (asociați, subcontractori, furnizori) care ar fi fost nevoiți ca pentru orice control jurisdicțional al legalității actelor întocmite să se adrese instanței de contencios administrativ și să solicite fie anularea, fie suspendarea contractului de achiziție publică însuși, suportând o taxă de timbru de 2% din valoarea totală a contractului de achiziție. Adica, dacă un subcontractor cere anularea contractului încheiat cu antreprenorul general, acord în valoare de (spre exemplu) 10.000 Euro, ar fi fost nevoit să achite o taxă de timbru (în cazul nostru) de 20.000 Euro.
În pofida acestei interpretări, prin Hotărârea nr. 2 din 09.01.2025 Curtea de Apel Constanța a stabilit că, în cazul de față, competența de soluționare a cauzei revine Judecătoriei Constanța, litigiul urmând să fie supus regulilor de drept comun, iar nu dispozițiilor legii contenciosului administrativ.
Având în vedere că nu am mai identificat un precedent similar, considerăm că această soluție constituie un reviriment jurisprudențial și ne bucurăm că judecătorii Curții au dat eficiență dispozițiilor legale interpretând norma în spiritul ei.
Așteptăm cu nerăbdare motivarea acestei soluții.
