În prezentul articol vreau să vă povestesc despre o întâmplare, de dată recentă, în care un client ne-a solicitat în cadrul unei consultații juridice să verificăm dacă AI / ChatGPT „are dreptate” sau, ca să parafrazăm clientul, „daca este adevarat ce spune”.
Într-adevăr, ChatGPT este clar un fenomen pe care începem cu toții să îl descoperim.
Într-un mod total surprinzător (cel puțin din percepția mea, nu vreau să generalizez) constatăm că este folosit foarte mult de către persoanele foarte tinere și de către persoane după o anumită vârstă, ușor vulnerabile sau ușor naive.
Aceste persoane sunt în căutare unei informații rapide, gratuite și „sigure”, ceea ce nu prea există sau (cred eu) nu prea se poate pentru că ChatGPT încearcă de cele mai multe ori să îți „vândă” informația pe care dorești să o auzi (își dă sugestii chiar trunchiate care să răspundă la întrebările tale într-un mod favorabil).
Ei bine, nu asta se întâmplă și în cazul serviciilor avocațiale.
De cele mai multe ori, avocatul nu îți va spune ce dorești să auzi, iar ChatGPT nu îți poate împărtăși din experiența profesională, economică și administrativă sau cum să abordezi lucrurile în situații de criză. „El” învață din legislație, din articole și din alte informații publicate pe internet (această interconectare world wide).
Așa se întâmplă și în cazul de față, clientul i-a solicitat „lui” ChatGPT să îi dea o soluție pentru o problemă contabilă, mai exact pentru crearea mai multor gestiuni de separație contabilă.
Evident, că pe baza informațiilor de pe internet s-a sugerat că se poate. Însă ChatGPT nu i-a spus nici care sunt implicațiile și riscurile juridice, nici pașii pe care va trebui să îi urmeze, așa că a apelat la un avocat.
În urma solicitării am efectuat o analiză minuțioasă pentru a identifica toate implicațiile și toate riscurile pe care le-ar presupune o astfel de modificare, atât din punct de vedere fiscal (ca răspundere față de autorități), cât și, mai ales, din punct de vedere societar, adică al relației pe care ar urma să o aibă cu proprii asociați, a lipsei de control asupra celorlalte gestiuni, a lipsei totale de independență și la existența unui potențial risc de a crea tensiuni și divizare a societății.
Pentru a evita toate acestea, am convenit că ar fi necesar să creăm un set întreg de reguli, pe care toți asociații să le respecte, dar și de limitări, ceea ce ar presupune un adevărat disconfort pentru fiecare asociat.
În final, clientul a rămas extrem de dezamăgit după discuția pe care a avut-o cu echipa noastră, fiind încurajat total greșit de către ChatGPT care i-a „vândut” o soluție (pe care voia să o audă) și care nu ar putea fi implementată în practică, întrucât scopul acelei proceduri contabile este altul decât cel urmărit de clientul nostru.
Acestea fiind spuse, din punctul nostru de vedere Chat GPT poate fi folosit pentru a căuta informația, exact ca motorul de căutare Google, însă această informație trebuie confruntată cu mai multe surse și verificate cu specialiști întrucât AI nu are „experiența vieții”, nu cunoaște toate variantele de interpretare a legii, nu cunoaște jurisprudența și nu poate sugera, ca rezultat, toate implicațiile și riscurile unei proceduri. Aceasta se învață doar din practică. Toate modificările legislative apar ca urmare a unor evenimente (de cele mai multe ori negative) din care am învățat ceva și care ne-au determinat să îmbunătățim acel ceva.
Dar, pentru că istoria ne-a învățat de fiecare dată ceva și A.I. va face parte din istorie și vom învăța ceva și din asta.
Consultant: Isabela Hagiu și Alin Panghios
Autor: A.P.
