Articole

Imigrarea în România: Aspecte legale, oportunități și riscuri.

În contextul geopolitic instabil și al globalizării economice, România a devenit o destinație tot mai atractivă pentru cetățeni străini care caută relocarea temporară sau permanentă.

În prezentul articol vom prezenta, într-o formă concentrată, aspectele esențiale pe care trebuie să le cunoască atât antreprenorii/angajatorii, cât și cetățenii care doresc să obțină o viză de muncă sau un permis de ședere în România.

Tipuri de vize și permise

  1. Viza de lungă ședere (D)

Accesul în România de către cetățenii țărilor terțe (non-UE) se poate face doar pe baza unei vize. Este necesară pentru majoritatea șederilor ce depășesc 90 de zile.

Cele mai frecvente subtipuri:

D/AM – activități comerciale

  • D/CS – studii
  • D/IE – angajare în muncă
  • D/VF – reîntregirea familiei
  1. Permisul de ședere (temporară / permanentă)

Se obține după intrarea legală în România cu o viză de lungă ședere, prin solicitare la IGI (Inspectoratul General pentru Imigrări).

Riscuri juridice și strategii de conformitate:

Neconformitatea cu legislația de imigrație poate genera:
Sancțiuni contravenționale între 1.000 și 10.000 RON pentru angajatorii care nu obțin avizele de muncă.
Refuzul reînnoirii permisului de ședere pentru persoane fizice, în caz de lipsă de venituri stabile sau nerespectarea termenelor legale.
Interdicția de intrare pentru perioade între 6 luni și 5 ani în caz de ședere ilegală.
 

Cadrul legal aplicabil:

Migrația legală în România este reglementată printr-un cadru legislativ consolidat, în conformitate cu dreptul UE și legislația națională:
 
Ordonanța de Urgență nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România – actualizată periodic, aceasta reglementează condițiile de intrare, ședere și ieșire în/din România.
Legea nr. 122/2006 privind azilul în România – se aplică solicitanților de protecție internațională.
Codul Muncii și legislația aferentă ANOFM (Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă) – pentru permisele de muncă și detașări.
Regulamentele UE, în special Regulamentul (UE) 2016/399 (Codul Frontierelor Schengen), aplicabil parțial în România.
HG 118/2023 privind contingentul anual de lucrători nou-admiși pe piața forței de muncă (setat pentru 140.000 lucrători în 2025).

Recomandăm companiilor să implementeze un compliance framework robust, care să includă:

  • Audituri interne periodice ale statutului migrator al angajaților
  • Colaborare cu consultanți legali specializați în dreptul imigrației
  • Ghiduri de onboarding pentru cetățeni non-UE

Pentru asistență în această procedură sau întrebări suplimentare, ne puteți scrie la secțiunea de contact.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *