Prima facie, un termen latin uzitat și în limbajul juridic; cred ca este un termen potrivit pentru o primă impresie.
De cateva zile de când Ionut Sava de la Seosav m-a încurajat sa deschid acest blog am tot cautat cuvintele potrivite pentru a le folosi în deschidere.
Din pacate, în lumina unui eveniment nefericit din viața mea (și îi urez un drum lin spre cer prietenului nostru drag Mity) cred ca am căpătat curajul și inspirația necesară să îmi asum angajamentul ca prin intermediul acestui blog să ofer cititorilor și o altă perspectivă asupra vieții și calității umane.
Totdeauna am fost catalogat de prieteni ca fiind un vizionar, un idealist neadaptat la cerințele sociale actuale, care vede ceva bun (o luminiță de la capătul tunelului) în orice rău. Adevărul este că nu doresc sa mă las acaparat de tendințele sociale actuale sau, altfel spus, să mă las dus de val. Caracterul îl formezi usor, marea provocare însă este sa reusești să îl menții până la final și să nu îl pierzi pe parcurs.
În contextul acesta nefericit, nepoțelul meu Cristian întreba: „De ce Doamne Doamne l-a luat pe tata?”. În mod inspirat un membru din familie i-a răspuns: „Are o misiune importantă pentru el”.
Un răspuns bun pentru un copil, oare este suficient și pentru un adult? Am tot cautat raspunsul printe zecile de întrebări care îmi veneau în minte (De ce el? De ce atât de devreme? Etc), iar astăzi, gandindu-mă la Mity, cred că l-am și găsit… Cred că un suflet atat de curat și bun a fost înălțat la cer, pentru ca Dumnezeu a vrut ca evenimentul să fie cât mai tragic… să ne dea o lecție, să miște lucruri, să sensibilizeze, să ne trezească la realitate și să ne facă mai buni (o jertfă aș spune). Restul, care nu fac parte din această categorie, rămân pe pământ (locul în care ne formăm, facem alegeri, facem greșeli) ca să ne ispășim pedepsele.
Concluzionând, deschidem acest blog cu premiza că în fiecare din noi zace ceva bun, ce trebuie scos la suprafață, iar pentru micile reacții sociale răutăcioase, care provin din lipsa de cunoaștere, gasim rezolvarea prin lărgirea perspectivei asupra vieții.
Perspectiva poate fi lărgită prin cunoștințe sau prin dialog / dezbatere, ceea ce s-a pierdut de-a lungul timpul. Secolul vitezei, Wikipedia, Google, A.I. și alte module care ne pun la dispozitie informația caldă (de-a gata) ne determină să nu mai trecem prin filtrul minții informația, ci să o luăm ca atare (fiind un subiect foarte vast, vom reveni asupra acestui capital într-un alt articol).
Așadar, tot acest fenomen ne dezumanizează, iar toate aceste module, ce au fost create pentru a ne ușura viața, trebuie să-și păstreze rolul functional pentru care au fost create. Oamenii nu trebuie să își piardă calitatea, umanitatea, gândirea și funcționalitatea sau chiar standardul evolutiv la care s-a ajuns la acest moment și care ne deosebește de celelalte mamifere.
În prezentul blog, veți regăsi două categorii de informații, pe de o parte cele de natură juridică ce vor cuprinde analize de drept (sau concluzii necesare) în contextul multidunii de informații / păreri sau chiar dezinformări ale presei, atât pentru juriști cât și pentru justițiabili, dar și o selecție de informații, dogme, proverbe sau expresii, provenite din literatura veche, care sunt de actualitate și despre care consider că ar fi util să ni le reamintim.
Sper ca informațiile pe care le veți regăsi pe site să fie bine primite și să vă facă viața mai bună.
Dedic acest demers lui Mity (D. C.), prietenul și vărul nostru drag, cu promisiunea că nu ne vom da bătuți, că vom încerca să fim mai buni și mai puternici și că nu te vom uita niciodată.
„I will see you again, but not yet… not yet”
